Teoria conspirației și bâlbâieli la toate nivelurile statului

Teoria conspirației și bâlbâieli la toate nivelurile statului Reformă peste reformă sau reformă de dragul reformei? Dr. ing. Leonard Constantin STAFIE

De câteva zile vuiesc ziarele, televiziunile și rețelele de socializare de tot felul de experți și paraexperți care își dau cu părerea despre dronele aeriene și, mai nou, despre cele maritime. Care mai de care mai deștept, mai credibil și mai convins că deține adevărul absolut. Cum însă românul este, prin definiție, un specialist în teoria conspirației, este foarte posibil să ajungem în curând la concluzia că dronele vin fie de pe Marte, fie, mai simplu și mai aproape de realitate pentru unii, de la „fratele nostru mai mare” de la Răsărit. Cine a prins măcar câțiva ani din perioada comunistă își amintește foarte bine sloganul potrivit căruia „soarele de la Răsărit răsare și tot ce este bun de la Răsărit vine”. Sic! Toată această stare de confuzie este amplificată și de declarațiile autorităților, îndreptățite sau mai puțin îndreptățite să vorbească. Fiecare pare să își dea cu stângul în dreptul mai abitir decât la un meci de fotbal. De altfel, nu ne miră. Este o caracteristică veche a spațiului românesc. Înainte de intrarea României în Primul Război Mondial, un politician liberal striga de la tribuna Parlamentului că soldatului român trebuie doar să i se dea baioneta și va cuceri Europa. Istoria a demonstrat însă altceva: Turtucaia, retragerea peste munți, ocuparea Capitalei și pacea rușinoasă de la București din 1918, despre care astăzi se vorbește foarte puțin. La toate acestea se adaugă zecile de mii de morți rezultate și din orgoliile unor comandanți. La Coșna, de exemplu, în numai două ore, peste 1.500 de soldați grăniceri au căzut după ce au primit ordin să atace o poziție austro-ungară puternic fortificată, fără sprijin de artilerie. Mulți istorici militari consideră că acea decizie a fost influențată de conflictele personale dintre anumiți comandanți. Nu voi pomeni numele celui care a dat ordinul. Nu merită. Nici perioada interbelică nu a fost lipsită de scandaluri privind achizițiile militare. Rezultatul s-a văzut în anul 1940, când România a pierdut fără luptă Basarabia, nordul Bucovinei și nordul Transilvaniei. În ciuda discursurilor oficiale, realitatea era că armata era insuficient pregătită pentru provocările momentului. În perioada comunistă, să nu ne facem iluzii. O bună parte din pregătirea militară se desfășura pe câmpurile patriei, în agricultură, la Canal, în mine sau pe șantiere. Exagerând puțin, dacă cineva trăgea un foc de armă în direcția greșită, exista riscul să intre în panică toată unitatea. Acest lucru s-a văzut și în decembrie 1989, când s-a tras în avioane și elicoptere imaginare, după teroriști invizibili. Era o armată numeroasă, dar cu multe vulnerabilități. Să revenim însă la drone. Nu înțeleg de unde atâta panică în localitățile de frontieră. Cei care am locuit în astfel de zone, la câteva zeci de kilometri de granița cu Uniunea Sovietică, am crescut cu teama că „vin rușii”. Întrebați-i pe cei care au trăit acele vremuri și veți primi același răspuns. Problema este că pregătirea psihologică și practică a populației din zonele de frontieră a fost abandonată în ultimele două decenii. În același timp, au dispărut și trupele de grăniceri, instituție cu o tradiție de peste 140 de ani, încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Erau oameni specializați, instruiți să acționeze în condiții dificile, în grupuri mici, fără legături permanente cu eșaloanele superioare și având un singur obiectiv: apărarea frontierelor statului român. Nu întâmplător, în cele două războaie mondiale, alături de vânătorii de munte, trupele de grăniceri erau considerate elita armatei române. După anul 2000 am demilitarizat grănicerii, i-am transformat în polițiști de frontieră și am considerat că tehnologia modernă va rezolva toate problemele. Astăzi vedem rezultatele. Acum câțiva ani apăreau transporturi de droguri aduse pe mare. Astăzi discutăm despre drone aeriene și maritime care par să circule nestingherite. Trebuie spus un lucru esențial: lipsa tehnologiei a fost compensată întotdeauna prin oameni bine pregătiți, motivați și mândri de arma lor. Exact cum erau odinioară grănicerii. Acum toată lumea cere achiziții urgente. Foarte bine. Dar procesul nu este atât de simplu. Mai întâi trebuie găsite fondurile. Apoi urmează licitațiile și achizițiile. După aceea, testarea echipamentelor și instruirea personalului. Abia la final vine operaționalizarea sistemelor. Cine crede că toate acestea se pot realiza peste noapte se înșală. Chiar și într-un scenariu optimist, sunt necesare luni de zile. Iar acolo unde apar bani mulți, inevitabil apar și „sacalii”, convinși că există un os de ros. Și atunci întrebarea este simplă: ce facem până atunci? Grăniceri nu mai avem. Armata este cum este. Cum compensăm lipsa tehnologiei? Răspunsul este dureros: am făcut reforme de dragul reformelor și am desființat structuri fără a pune ceva solid în locul lor. Ne certăm permanent pe legi și reforme. Schimbăm legea salarizării la fiecare câțiva ani. Modificăm Codul administrativ până când nimeni nu mai înțelege ce scrie în el. Dintr-o lege de câteva pagini am ajuns la sute de pagini de interpretări și excepții. În 1989, chiar dacă eram inferiori tehnologic și militar față de sovietici, aveam posibilitatea de a amplasa un grănicer la fiecare câteva zeci de metri pe sectoarele sensibile și exista măcar o minimă capacitate de reacție până la mobilizarea forțelor din interior. Existau pichete de grăniceri, depozite, bucătării proprii și gospodării care asigurau o anumită autonomie. Dar am făcut reformă. Am desființat unități, am casat echipamente, am demolat pichete, am închis bucătării și am eliminat structuri care asigurau reziliența sistemului. Astăzi așteptăm cateringul. Gurile rele spun că, la începutul conflictului din Ucraina, atunci când trupe române au fost concentrate în zona punctelor de frontieră, serviciile de hrană au funcționat cu dificultate, iar aprovizionarea a întârziat. Nu știu cât este legendă și cât este adevăr, dar simplul fapt că astfel de povești circulă spune multe despre încrederea oamenilor în sistem. Așadar, la luptă, oștenii mei! Poate că reforma de dragul reformei va continua. Poate că vom mai desființa ceva, vom mai reorganiza ceva și vom mai scrie încă o lege. Și poate că, printr-un noroc extraordinar, războiul ne va ocoli și de această dată.

Stafie la tablă!

Stafie la tablă! Dr. ing. Leonard Constantin STAFIE

Săptămâna aceasta am trecut pe la un coleg de breaslă ca să-i fac cadou ultima carte publicată – „De prin presă adunate”, lansată în direct la Podcast cu Raluca Costin, carte care marchează 25 de ani de presă și 20 de ani de APIA. Din una în alta, fiind „găinari” amândoi, am ajuns și la subiectele arzătoare: carne din Brazilia, salmonella, antibiotice folosite ca promotori de creștere și sectorul suin din România, care intră într-un declin accentuat din cauza prețurilor. Dar despre asta vom povesti mai târziu. Ca să fie mai cursivă povestea, o să folosesc inițialele bunului coleg, director general la o firmă avicolă, un foarte bun meseriaș și oleacă mai vechi decât mine în anii de zootehnie. Așadar, îi vom spune L.E. După ce am devorat câteva napolitane – făceau cu ochiul – eu, concentrat la cafea, m-am trezit cu o întrebare, ca la școală: – Leo, care parte anatomică a puiului este cea mai valoroasă? Am rămas puțin surprins și mă gândeam: „Oare este întrebare capcană? Că îl știu pe L.E. șugubăț… sau este vreun scepsis?” Așadar, timid, răspund: – Pieptul, L.E., este cea mai valoroasă piesă anatomică! – Buuun! Răspuns corect! Următoarea întrebare: care parte anatomică se vinde, din mai până în septembrie, cel mai bine? La spitale, grădinițe, învățământ, shaormării și restaurante? Stau, mă gândesc și răspund mai hotărât: – Pieptul! – Brava, Leo! Și acum… ce au depistat grecii? – Nu știu… răspund eu nedumerit. – Păi dacă nu citești presa… Pe lângă salmonella, au găsit și un lot de piept de pui din Brazilia cu antibiotice. – Foarte bine, zic eu. Înseamnă că funcționează sistemul de control pentru protejarea clientului european. – Da, așa este, spune L.E. Dar eu cu cât vând pieptul de pui? Și cu cât vine din Brazilia? – Păi… răspund eu, scos ca un școler la tablă… cred că la tine este în jur de 20-25 lei/kg, iar din Brazilia aproximativ 13-15 lei/kg. (Nu o să intru în detaliile legate de costurile de producție, că tot le-am explicat.) – Bravo, școlare! Și crezi tu că cei din horeca sau cei de la spitale vor cumpăra de la mine sau de la brazilieni, ținând cont că primează prețul și nu calitatea? – Normal… carnea mai ieftină… răspund eu repede, că știam răspunsul. – Bun, și acum să trecem mai departe. Dacă tu mergi cu mașina, depășești viteza cu peste 80 km/h și te depistează radarul, ce pățești? – Simplu: mă oprește, îmi dă amendă, îmi ia permisul și din acel moment merg pe jos. Și nici nu mă mai lasă să conduc. – Foarte corect ai răspuns. Dar faptul că cei din Comunitatea Europeană au depistat lotul de carne din Brazilia cu antibiotice, ce crezi că măsuri au luat? – Foarte simplu, zic eu: confiscată carnea și interzis importul de carne din Brazilia până la conformarea la standardele europene. – Corect, îmi spune L.E., dar de când? – Păi… de când a fost depistat lotul… – Eiii, vezi că nu este așa! – Cum așa? mă arăt eu uimit. – Simplu. Comunitatea Europeană a hotărât că din septembrie se interzice importul de carne de pasăre din Brazilia… Și atunci întreb eu, nevinovat: – Adică toată vara, când în sfârșit există vânzare și consum, noi creăm culoar pentru carne care nu îndeplinește standardele europene? În condițiile în care piața despre care vorbeam mai devreme reprezintă pentru avicultura românească, pe timp de vară, aproape 60% din desfacere? L.E. ridică din umeri, ia o gură de cafea și zâmbește amar. Iar eu, scos din nou la tablă, încep să mă întreb: Oare chiar vrem să mai existe producție zootehnică românească? Sau doar ne prefacem că o protejăm, în timp ce îi punem concurență directă cu produse mai ieftine, obținute după reguli diferite? Pentru că fermierului român i se cer standarde europene, investiții europene, costuri europene, salarii europene și controale europene. Dar când vine vorba despre concurență… acolo regulile par să fie mai „flexibile”. În rest, noi să fim sănătoși și competitivi! Rog cititorii să tragă singuri concluziile și să analizeze situația în fapt.

Leonard Constantin STAFIE, printre autorii unui proiect premiat cu Medalia de Bronz la EUROINVENT 2026. Cercetarea românească deschide noi perspective pentru obținerea alimentelor funcționale

Iașiul a devenit, la finalul lunii mai, capitala europeană a creativității, cercetării și inovării, găzduind cea de-a XVIII-a ediție a EUROINVENT – European Exhibition of Creativity and Innovation. Evenimentul, desfășurat în perioada 28-30 mai 2026 la Palatul Culturii, a reunit inventatori, cercetători, cadre universitare și reprezentanți ai unor prestigioase instituții academice din 45 de țări, fiind considerat unul dintre cele mai importante saloane internaționale dedicate inovării din Europa Centrală și de Est. În cadrul acestei manifestări de anvergură internațională, cercetarea românească a fost din nou apreciată la cel mai înalt nivel. Unul dintre proiectele care au atras atenția juriului internațional și a specialiștilor prezenți la expoziție a fost lucrarea intitulată „Poultry Meat Meets Innovation: Healthy Chicken with High Omega-3 and Omega-6 Fatty Acids”, recompensată cu Medalia de Bronz EUROINVENT 2026. Distincția reprezintă o recunoaștere importantă a valorii științifice și a impactului practic al cercetării realizate de o echipă multidisciplinară de specialiști români, din care face parte și Leonard Constantin STAFIE, alături de cercetători și cadre universitare cu experiență în domeniul științelor vieții, nutriției animale și siguranței alimentare.

Un proiect românesc premiat pe scena internațională Echipa care a realizat proiectul este formată din: ● Gabriel Vasile HOHA; ● Leonard Constantin STAFIE; ● Ion BUDEANU; ● Benone PASĂRIN; ● Oana TIMOFTE; ● Roxana-Georgiana BOBEICĂ; ● Andra-Sabina NECULAI-VĂLEANU; ● Marius Giorgi USTUROI; ● Cătălin Emilian NISTOR. Lucrarea a fost prezentată atât în cadrul expoziției internaționale EUROINVENT, cât și în cadrul Conferinței Internaționale pentru Cercetare Inovatoare (ICIR 2026), organizată sub egida evenimentului. Pe lângă Medalia de Bronz acordată proiectului, autorii au primit certificate de participare și recunoaștere din partea organizatorilor, confirmând valoarea și relevanța rezultatelor obținute.

De la hrană pentru animale la alimente funcționale pentru oameni Tema cercetării se înscrie într-un domeniu aflat într-o continuă dezvoltare la nivel mondial: producerea alimentelor funcționale. În ultimii ani, consumatorii au devenit tot mai interesați de produsele alimentare care, pe lângă rolul nutritiv clasic, oferă beneficii suplimentare pentru sănătate. Aceste produse sunt cunoscute sub denumirea de alimente funcționale și sunt considerate o componentă importantă a strategiilor moderne de prevenire a unor afecțiuni asociate stilului de viață. Pornind de la această tendință, echipa de cercetare a urmărit identificarea unor metode naturale prin care carnea de pasăre să poată fi îmbogățită cu substanțe benefice organismului uman. Carnea de pui reprezintă una dintre cele mai consumate surse de proteine animale din lume datorită accesibilității, digestibilității și valorii sale nutritive. Totodată, aceasta oferă posibilitatea îmbunătățirii profilului său nutrițional prin adaptarea hranei administrate păsărilor.

Care este elementul inovator al proiectului? Caracterul inovator al cercetării constă în utilizarea șrotului de cânepă în alimentația puilor broiler. Șrotul de cânepă este un produs rezultat după extracția uleiului din semințele de cânepă și reprezintă o sursă importantă de proteine, fibre și compuși bioactivi cu valoare nutritivă ridicată. În ultimii ani, acest produs a început să atragă atenția cercetătorilor din întreaga lume datorită potențialului său de a îmbunătăți performanțele productive ale animalelor și calitatea produselor alimentare rezultate. Echipa românească a propus integrarea șrotului de cânepă în hrana puilor broiler ca alternativă naturală la diferite surse convenționale utilizate în furajare. Această abordare răspunde simultan mai multor obiective: ● valorificarea superioară a resurselor agricole; ● dezvoltarea unor sisteme de producție sustenabile; ● îmbunătățirea calității cărnii de pasăre; ● obținerea unor produse cu beneficii suplimentare pentru consumatori. Cum s-a desfășurat experimentul Conform datelor prezentate în posterul științific expus la EUROINVENT, cercetarea a fost realizată pe pui broiler. În cadrul experimentului, păsările au primit rații furajere suplimentate cu șrot de cânepă, procentul maxim de includere fiind de 5%. Administrarea ingredientului s-a realizat în perioada finală de creștere, etapă esențială pentru influențarea compoziției chimice a cărnii. Cercetătorii au urmărit modificările produse asupra profilului lipidic al cărnii și impactul acestora asupra valorii nutriționale a produsului final. Analizele efectuate au evidențiat rezultate deosebit de promițătoare.

Rezultatele care au convins juriul internațional Potrivit concluziilor prezentate la EUROINVENT, utilizarea șrotului de cânepă a determinat o îmbogățire naturală a cărnii de pasăre în acizi grași esențiali. Datele obținute indică: ● o creștere cu peste 12% a conținutului de Omega-3; ● o creștere cu peste 13% a conținutului de Omega-6; ● îmbunătățirea profilului nutrițional general al cărnii; ● obținerea unui produs alimentar cu valoare funcțională ridicată. De asemenea, au fost evidențiate creșteri ale principalilor acizi grași considerați benefici pentru organismul uman: DHA (acid docosahexaenoic) – implicat în funcționarea sistemului nervos și a creierului; EPA (acid eicosapentaenoic) – asociat cu sănătatea cardiovasculară; ALA (acid alfa-linolenic) – unul dintre cei mai importanți acizi grași esențiali de origine vegetală. Aceste rezultate demonstrează că modificarea controlată a hranei animalelor poate conduce la obținerea unor produse alimentare cu caracteristici superioare fără a interveni asupra structurii naturale a alimentului. Beneficii directe pentru consumatori Într-o perioadă în care bolile cardiovasculare, diabetul și afecțiunile asociate alimentației dezechilibrate reprezintă provocări majore pentru sistemele de sănătate, cercetările privind alimentele funcționale capătă o importanță strategică. Carnea de pui îmbogățită natural cu acizi grași Omega-3 și Omega-6 poate contribui la: ● menținerea sănătății cardiovasculare; ● susținerea funcțiilor cognitive; ● reducerea proceselor inflamatorii; ● îmbunătățirea echilibrului nutrițional al dietei; ● creșterea aportului de acizi grași esențiali fără schimbarea obiceiurilor alimentare. Practic, consumatorul beneficiază de un produs familiar, consumat frecvent, dar cu o valoare biologică superioară. Impact pentru agricultură și industria alimentară Dincolo de beneficiile pentru sănătate, proiectul are implicații importante pentru sectorul agroalimentar. Utilizarea șrotului de cânepă poate contribui la: ● reducerea dependenței de ingrediente importate; ● valorificarea producției agricole locale; ● dezvoltarea economiei circulare; ● creșterea sustenabilității fermelor; ● diversificarea produselor agroalimentare. În plus, această soluție poate oferi fermierilor noi oportunități economice prin producerea unor alimente premium, adaptate cerințelor actuale ale pieței. EUROINVENT – locul unde cercetarea întâlnește inovația EUROINVENT este recunoscut ca una dintre cele mai importante platforme europene dedicate prezentării invențiilor și rezultatelor cercetării aplicate. Ediția din 2026 a inclus: ● Expoziția Europeană a Creativității și Inovării; ● Salonul Internațional al Invențiilor; ● Conferința Internațională pentru Cercetare Inovatoare – ICIR; ● Salonul de Carte Științifică; ● Workshop-uri și sesiuni tematice dedicate transferului tehnologic. Participarea a peste 45 de țări a confirmat statutul internațional al evenimentului și rolul important pe care Iașiul îl joacă în promovarea cercetării și inovării. Leonard Constantin STAFIE – implicare în cercetarea aplicată Obținerea Medaliei de Bronz la EUROINVENT 2026 reprezintă o nouă realizare pentru Leonard Constantin STAFIE, care și-a adus contribuția la dezvoltarea și promovarea unui proiect cu impact direct asupra sănătății consumatorilor și dezvoltării durabile a sectorului agroalimentar. Participarea sa în cadrul echipei multidisciplinare demonstrează importanța colaborării dintre mediul academic, cercetare și specialiștii preocupați de transferul rezultatelor științifice către societate. Prin această distincție internațională, numele său se regăsește printre autorii unei cercetări care confirmă potențialul României de a genera soluții inovatoare în domeniul alimentar și de a contribui la dezvoltarea unor produse cu valoare adăugată ridicată. Medalia de Bronz – o recunoaștere a excelenței românești Premiul obținut la EUROINVENT 2026 reprezintă mai mult decât o simplă distincție. El confirmă faptul că cercetarea românească poate produce rezultate competitive la nivel internațional și poate răspunde unor provocări globale legate de sănătate, nutriție și sustenabilitate. Proiectul „Poultry Meat Meets Innovation: Healthy Chicken with High Omega-3 and Omega-6 Fatty Acids” demonstrează că inovația nu înseamnă întotdeauna tehnologii complicate sau investiții uriașe, ci și identificarea unor soluții inteligente prin care resursele naturale existente pot fi valorificate eficient pentru obținerea unor produse mai sănătoase și mai valoroase. Medalia de Bronz acordată la EUROINVENT 2026 reprezintă astfel o recunoaștere a muncii unei echipe de profesioniști care au demonstrat că cercetarea aplicată poate genera beneficii concrete pentru agricultură, industrie și consumatori, consolidând totodată prestigiul școlii românești de cercetare pe plan internațional.

EUROINVENT 2026, Medalia de Bronz EUROINVENT, Leonard Constantin Stafie, cercetare românească, carne de pui îmbogățită cu Omega-3, șrot de cânepă, alimente funcționale, Universitatea pentru Științele Vieții Iași, inovare agroalimentară, proiect premiat la Iași, EUROINVENT Palatul Culturii, sănătate și nutriție, cercetare în zootehnie, acizi grași Omega-3 și Omega-6, Gabriel Vasile Hoha, ICIR 2026, inventică românească, performanță academică românească.